plagiatura

Sunt singur, la fel de singur ca si tine. Va fi cel putin o clipa in viata mea cand voi fi toti oamenii; la fel va fi si in viata ta.
Cum zicea B., „Fericiti cei iubiti!”. Daca am sa caut sa fiu iubit, e ceva rau in asta? E trist de n-o sa gasesc ceea ce caut, dar mai importanta e cautarea. Asa cum este mai important sa dai decat sa primesti. Deci nu e un iad tristetea. Tristetea poate fi si in Rai.
Am sa lupt sa fiu iubit iubind; nu sa caut sa iubesc, ci sa fiu iubit, dar pentru asta trebuie sa iubesc. De voi fi iubit, voi fi in acelasi timp si fericit. Oare cat voi rezista in felul asta atat de fericit? Cateva clipe, apoi voi da mai departe aceasta iubire; nu e mai bine asa? Dar ce e rau si bine? sa trecem peste, nu au importanta atunci cand vorbim despre ceva mai presus de toate, mai presus decat bine si rau, ca iubirea. Ah, folosesc prea des cuvantul iubire, asa de des de parca nici n-ar mai exista? Ei bine, nici macar cuvantul care il scrie nu exista, ci faptul ca il scrie, adica iubirea insasi. Exist eu, cel care iubesc, sau iubirea? Hmm, nu sunt prea sigur de mine.
„Dar cine poate spune ca soarele nu exista?”, intreba Vergillius. Eu ce sa mai cred acum? Ca eu nu exist, dar soarele da. O fi corect? Oricum, nu ma deranjeaza lucrul asta.
Si oamenii spun „sunt aici, acum…” ca si vechii filosofi greci cu „gandesc, cuget..”, iar concluzia „deci Exist”.
Ori eu, cum nu ma indoiesc de mine, nici de acei greci, si nici de oameni -nu ma mai indoiesc de nimic; orice se poate intampla pe lumea asta-..
Si, in orice caz, avem nevoie unii de altii. Asta nu o mai inteleg de ce, dar nu stiu daca va merge altfel vreodata. Nu e nevoie sa inteleg oricum.
Sa nu uitam ca „ce e departe se apropie”. Sa nu incercam, deci, sa ne apropriem prea mult unii de ceilalti ca sa nu ne indepartam apoi; apropierea e ceva inevitabil care, odata si-odata, tot se intampla. (Nu putem controla aceste lucruri, nu putem hotari noi cine sa fie persoanele apropiate, chiar daca ne-ar placea sa fie asa).

Toate se intampla intr-o anumita clipa a vietii. Toata istoria oamenilor se petrece intr-o lume traita de un singur om. Acel om esti tu cand inventezi ce scriu aici.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: